Ideia de a fi sef de catedra s-a conturat intr-o zi cand profesorul Ion Gh. Rosca m-a invitat sa vedem o expozitie de carte de la targul Gaudeamus. Era o toamna cu o zi frumoasa. Din aproape in aproape, a venit vorba de incheierea mandatului de sef de catedra al profesorului Ion Smeureanu. Asa cum se convenise chiar de la fondarea catedrei de Informatica Economica, un sef de catedra la noi are un singur mandat si profesorul Smeureanu, om de mare caracter, respecta cutuma. Asa ca mi s-a zis direct ca mai multi colegi s-au gandit la mine si ca urmatorul sef de catedra sa fiu eu, mai ales ca:
- niste personaje umblau deja in mod nejustificat sa-si faca o bizara campanie de a fi ales un ins
- un alt ins deja ii ameninta pe tehnicieni ca atunci cand va fi sef de actedra, va face si va drege...
- se dorea continuitate, echilibru si eficienta pentru a consolida catedra.
Raspunsul meu a fost afirmativ. A urmat sedinta de catedra la sala 2416, fostul sef a citit un material in care facea inventarul a ceea ce a realizat in cei patru ani care tocmai se incheiau. A urmat alegerea. Cineva a facut propunerea, anuntand candidatura mea. Nu era ca acum cand se face un program si cand se fac planuri in care se spun diverse, cele mai multe necuantificabile, pentru a nu exista un algoritm de a trage linia pentru a vedea cat la suta s-au indeplinit din promisiuni.
Atunci, am aflat multe. Chiar comparandu-se semnaturile din lista de prezenta cu cele din voturi mi s-au demonstrat ca exista nenumarate carente de caracter, inclusiv cele legate de autopropuneri pe buletinele de vot sau legate de cei ce spun ca m-au votat dar in realitate au facut-o pe dos, in sensul ca m-au taiat de pe buletin punand altceva. Dupa ce am fost declarat ales, m-am ridicat in doua picioare si am spus ca multumesc tuturor, celor care m-au votat dar si celor care nu m-au votat, ca voi fi un sef de catedra pentru toti colegii. Era atunci ceva ce se practica si acum dar la scara nationala, cand prezidentul ales zice diverse dar le face pe dos. Am mai zis eu atunci ca voi fi sef de catedra pe un singur mandat exact asa cum s-a stabilit inca de la inceput si cum toti predecesorii mei au realizat, intrucat aici este o catedra foarte grea care solicita enorm.
Nu-mi mai amintesc daca atunci cand am fost felicitat am fost pupat, insa stiu ca multi dintre colegi au venit si mi-au strans mana, asa cum se face de obicei. M-am simtit bine, dar sunt sigur ca in acele vremuri, in contextul creiat inca de la infiintarea catedrei, daca in locul meu era un scaun si colegii credeau ca acela le va servi interesele, cu siguranta ca si scaunul, prin vot secret devenea sef de catedra, fara nicio problema.
Am aflat cu acea ocazie cum a fost pus pe buletinul de vot al unui coleg un nume numai si numai sa scape de respectivul din birou, pentru ca acela dezvolta o atmosfera plina de conflicte. Mi s-a parut bizar sa fiu chemat de catre un coleg sa mi se spuna ce am de facut, de parca acesta ma inscaunase prin vointa sa proprietate personala pe pozitia de sef, datorita puterilor sale cele magice. L-am ascultat si i-am multumit, insa in gandul meu zburau tot felul de idei legate despre un ins rupt de realitate si care nici el nu stie ce vrea.
Am ocupat cu destul de multa rapiditate biroul de la 2313, pentru ca profesorul Smeureanu urca in cabinetul de la 2413. Era cun birou auster si eu m-am gandit sa fac si mai multe simplificari. AM scos niste masute, am scos niste scaune, am scos si fotoliul de sef si am adus scaune normale metalice cu putin burete, de culaore neagra. Trebuia sa arat ca acesta sunt eu, un tip care are deschidere, fara a sta cu usa de la biroul larg deschisa sa intre oricine, ca am intelegere, fara a ma lasa dus de val in a asculta toate sporovaielile, delatiunile si barfele care ar fi fost generate daca mi-as fi plecat urechea la asa ceva.
Din prima clipa am spus ca cel ce vine la mine sa-mi vanda pe cineva, maine ma va vinde pe mine. In acest fel i-am indepartat pe cei tentati sa-mi toarne cucuta in urechi. Mai veneau unii chiar din primele zile dar stateau, stateau si daca vedeau ca doresc sa-mi zica tot ceea ce au facut ei si nu ceea ce n-au facut colegii lor, se ridicau si plecau. Eu vreau sa aud lucruri concrete. Romanul care este priceput la toate vine sa dea idei. Idei aveam si eu. La mine, cine are o ideie, s-o duca el pana la capat, sa se implice si numai daca este nevoie cere ajutor. Asa, sa vina sa spuna diverse si altii sa faca ceea ce spune un X sau un Y, nu am nevoie de asa ceva. Usor-usor, oamenii au inteles ca la mine nu merg textele de muzica usoara si ca eu apreciez fapte concrete si finalizate precum si lucruri care se vad si se stie exact cine este executantul. Nu sunt interesat de chestii nasoale, pentru ca viata mea nu este formata din nasolii si nasoliile nu-mi folosesc mie sa progresez. Eu vroiam actiuni concrete, constructii si nu demolari. Eu am cerut solutii, iar cel care le ofera sa se si implice sa le transpuna in realitate. Altfel este apa de ploaie. Ziua in acre am fost ales sef de catedra mi-a adus aminte de seara in care fara sa vreau, cazand ca musca in lapte, am devenit secretar de partid, numai si numai ca un tip pe care multi aveau chestii de reprosat, sa nu obtina functia. Si totul a fost pe valul ca eu eram un necunoscut, un fel de fiu al nimanui de nicaieri. Tocmai de aceea am obtinut toate voturile, mai putin unul, banuiesc al celui doritor sa fie secretar. Ori acum, lumea ma stia foarte bine si probabil ca nu eram un mizerabil mai ales in ceea ce priveste caracterul, colegii mi-au dat votul lor. Dupa atatea ani, la o analiza la rece, sper sa nu-i fi dezamagit crunt. In primul rand nu le-am blocat promovarile, ba mai mult le-am accelerat. Nu am pus contre nimanui, stimuland toate initiativele. Am descentralizat statul de functiuni, lasand comunicarea colegilor cu foarte tanerii mei colegi Marian Dardala si cu Adriana Reveiu. Am lucrat cu sefii de colectiv si cu o singura exceptie, in catedra au venit pe mandatul meu numai oameni valorosi, de care ma mandresc si in ziua de azi. Am multe cu care sa mamandresc, facute atunci cu colegii mei, iar daca amintesc IAC, seminarul Racoveanu, strategia catedrei si proiectul TEMPUS EPROM de mare deschidere, lista este suficienta.